Cum afectează înghețurile târzii producția de fructe. Explicații și soluții oferite de profesioniști

Înghețurile târzii, care apar primăvara pe neașteptate, provoacă pagube în ceea ce privește producția de fructe, dacă acest fenomen meteo apare în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi.

Dacă livada intră în vegetație și pomii încep să înflorească în momentul în care apar înghețurile târzii, gerul va usca florile, pierzându-se astfel parțial sau total recolta din acel an.

Cele mai mari pierderi se înregistrează, conform profesioniștilor în pomicultură, în special la pomii fructiferi care pleacă primii în vegetație, precum caișii, la care florile vor îngheța, fără a fi polenizate.

Grădinărit pe durata iernii. Mușuroaie de zăpadă la pomii fructiferi, care sunt efectele

Pomicultura pe înțelesul tuturor

În lucrarea ”Pomicultura pe înțelesul tuturor”, publicată de profesor doctor docent Aurel Negrilă la Editura Ceres 1983, sunt evidențiate o serie de aspecte de interes referitoare la acest fenomen meteo și consecințele sale:

”Printre alte cauze care mai pot duce la lipsa recoltei de fructe, deși pomii au flori îndestulătoare sunt vremea nefavorabilă şi îngheţurile târzii din timpul înfloritului.

Vremea ploioasă cu vânturi împiedică zborul albinelor, stânjenind astfel polenizarea încrucişată.

Totodată ploile prelungite spală polenul din antere precum şi secreția (substanța) lipicioasă, de pe stigmat, care fixează grăunciorii de polen și asigură germinarea lui.

În asemenea primăveri nefavorabile, pomii leagă puţine fructe, deși înflorirea a fost foarte bună.

Un pericol mai mare prezintă înghețurile din timpul înfloritului, numite obișnuit brume.

Florile sunt organe gingașe, care la 2-3 grade sub zero (-2…-3 grade Celsius) pierd cel mai important organ şi anume pistilul (ovarul, stilul și stigmatul). În urma brumelor de tăria -2,5…-3 grade C, pistilul și în primul rând ovarul degeră căpătând o coloraţie brună.

Cu toate că la prima vedere floarea apare nevătămată, dacă se controlează cu atenţie (se secționează), se constată în interior distrugerea ovarului. Floarea nu mai leagă fruct.

Efectul distrugător al brumelor poate fi combătut prin perdele de tum (fumigaţie), obținut din arderea unor resturi organice ce produc mult fum (gunoi din frunze, paie, coceni, resturi de cânepă, in, buruieni, toate semiputrezite; rumeguș de fierăstrău, cauciucuri auto uzate).

În acest scop, se fac din timp în plantaţie grămezi din materialele arătate (60—80 grămezi la ha).

Ele se aprind către orele 2-3 noaptea, când se anunţă (prin radio sau de către organele agricole) pericolul brumei.

Amintim că există produse (brichete fumigene) care generează fum şi pe cale chimică.”

Cele mai importante aspecte legate de grădinărit și starea vremii