INEDIT. 61 grade la soare. Cum erau prezentate episoadele de secetă și caniculă în ziarele de acum 150 de ani

Episoade de secetă și caniculă, precum cele cu care se confruntă în prezent România, au fost în țara noastră și în perioadele în care termeni precum încălzirea globală sau efectul de seră nu erau atât de folosiți.

Mai jos puteți citi articole originale publicate în anii 1877, 1921 și 1934 în ziarele de la acea vreme, cu păstrarea ortografiei originale:

ROMANULU, 13 iulie 1877

OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE Temperatura – Indicațiunea căldurii, maximă și minimă, de peste nopte și de peste zi, la soare la umbră. Termometrografurile, divisiunea centigrade, au arătatu:

Luni, 4 luliu, la soare 44 grade, la umbră 33 gr. Înălțimea barometrică: 754, noaptea 18 gr.

Marți, 5 luliu, la soare 44 grade, la umbră 36 gr.; noaptea 20 gr.

Miercuri, 6 luliu, la soare 48 gr., la umbră 36 gr., noaptea 20 gr.

Joi,7 luliu, la soare 37 gr., la umbră 28 gr., noaptea 15 gr.

Vineri, 8 lulie, la soare 37 gr., la umbră 28 gr. 40 noaptea

Sâmbătă, 9 luliu, la soare 36, la umbră 29 gr.

Duminecă,10 lulie, la soare 39.5, laumbră 31 gr., noaptea 16 gr.

Vremea de mâine

Ziarul ”Dimineaţa”, din 4 august 1934:

CUM E TIMPUL 54 GRADE LA SOARE Arşiţa mai mare ca in luna lui Cuptor

Temperatura a continuat să crească, gradele la soare sporind mereu din cauza insolaţiei neîntrerupte şi a aerului ferbinte revărsat de la miază-zi.

Luna lui Cuptor s-a sfârşit cu o caniculă relativ moderată, termografele observatorului Pilaret înregistrând 32 grade la umbră, 50 grade şi o zecime la soare pe sol.

Eri a fost o arşiţă tropicală, a cărei intensitate maximă a fost pe Bărăgan, unde s-a înregistrat 36 grade la umbră, 54 grade la soare pe sol. Deşi avem in câmpie canicule mai tari ca in Iulie, la munte e totuşi răcoare. Minima nopţii a coborit in Bucegi la 8 grade, in timp ce la Bucureşti e o zăpuşală ce ţine până aproape de revărsatul zorilor.

Cum combatem seceta și canicula în grădină. Sfaturi utile pentru grădinari pe timp de vară fierbinte

INTERVENŢIA VÂNTULUI DE NORD

Situaţia atmosferică a suferit în ultimele 24 ore schimbare generală prin formarea unui maxim barometric pe Oceanul îngheţat. E de aşteptat intervenţia vântului de Nord ce va aduce eventual mâine puţină răcoare şi va cobori spre ţara noastră norii din Polonia.

La 1 August au căzut pe alocuri ploi în Moldova, la munte şi pe litoralul mării. La Bucureşti a fost noaptea invazie de gândaci din familia cărăbuşilor. Odată cu schimbarea direcţiei vântului se apropie furtunile din ajunul căderii perseidelor. Săptămâna viitoare va fi probabil săptămâna furtunilor.

Deşi s-a format un anticiclon la Spitzberg, se menţine maximul din nordul Africei. Cei doi curenţi Hrod antagonişti, vor provoca inevitabile detente atmosferice, cu variaţiuni brusce de presiune şi de temperatură.

VARA IN SAHARA

Colonelul Weiss, membru al Societăţii meteorologice franceze, a făcut un zbor, cu un avion de o construcţie specială, din Paris până la Insalah, localitate situată în inima Saharei. Aci e polul secetei. Plouă rar de tot, de câteva ori într’un secol.

Ultima aversă căzu la Insalah la 1928, cea viitoare e aşteptată probabil în 1935. Atmosfera insalahiană e cu desăvârşire lipsită de vapori. Bătaia vântului nu e răcoritoare, din contra îţi arde faţa şi mâinile, deshidratează ţesuturile organismului, senzaţia de sete devine o tortură.

Ziarul Viitorul din 14 august 1921

CĂLDURILE ȘI EFECTELE LOR — Am avut 41 gr. la umbră și peste 61 gr. la soare!— Secarea puțurilor și pâraelor

Dela a doua jumătate a luniei Iulie căldurile au început să fie din ce în ce mai persistente și mai mari.

Tot de atunci și până acum, nu s’a mai văzut, în imensa parte a țărei, o picătură de ploaie. Lesne de înțeles ce consecințe grozave pot să aibă asemenea călduri atât de continue pentru întreagă viață a țărei.

În primul rând, din cauza secetei au avut să sufere unele semănături și in special fâneturile și porumburile. Apoi din cauza unei lipse de ploae atât de îndelungate au avut multi d’e suferit îsvoarele, puțurile, pârnele, râurile, bălțile. Unele au scăzut mult iar altele au secat cu totul.

Cea mai mare căldură

In ziua de 10 August am avut în București cea mai mare căldură din parte s’au înregistrat până acum în vara asta.

In această privință institutul meteorologic din București ne comunică următoarele:

Ultimele 24 de ore au fost caracterizate printr’un cer liniștit, uscat și excesiv de călduros.

In S. și V. țărei temperatura s’a ridicat și trecut de 39 grade, iar la București în ziua de 10 a atins 41 grade la umbra, 44 grade la soare și din 1896 nu s’a mai înregistrat la București o temperatură atât de ridicată în luna August.

Iată cifrele comunicate de institutul meteorologic pentru ziua de 10 curent:

La ora 8 dim. am avut 28gr. la umbră, 34 la soare (solul gol). La ora 2 d. a. 40gr. la umbră,»la soare (solul gol). Intre orele 2-3 d. a., căldura a atins limita gradației, adică, 40,5 la umbră și peste 61 la soare (solul gol).

Temperatura medie, la înălțimea omului a atins 44gr. la soare.

Suferințele bucureștenilor

Nu știm cum o fi ducând-o lumea în celealte părți. Bănuim însă că o duce destul de prost. La noi în București însă este un adevărat chin. Căldura ne ia în primire de dimineațași nu ne lasă până a doua zi când ne ia din nou. Transpirația nu încetează nici un minut în tot cursul celor 24 de ore. Dacă mai punem pe deasupra și lipsa de apă, care durează 22 de ore din cele 24, apoi este ușor de închipuit în ce chinuri trăim. La Șosea, nu-i chip să te duci nici ziua, nici seara ca să te mai răcorești, căci te îneacă praful și fumul de la automobile. Așa că nu-i nici o deosebire de temperatură și de aer între oraș și șosea. In timpul zilei, mai ales de la ora 10 până pe la 5 seara este foarte greu de circulat pe străzi din cauza căldurei excesive. Pălăria nici nu o poți ține pe cap, iar mulți oameni umblă cu haina pe mână.

Lipsa de apă

Din cauza acestor călduri tropicale am avut de suferit, atât în Capitală ,cât și în multe părți ale țărei, de lipsă de apă. Și oricine își poate închipui de însemnează, pe asemenea călduri excesive, lipsa de apă, atât pentru oameni cât și pentru animale.

In primul rând este demn de notat că din cauza secetei au secat puțurile de iod de la stațiunea balneară Vulcane, din județul Dâmbovița, așa că vilegiaturiștii, nemai putând face băi de iod, au fost nevoiți să plece din stațiune.

Tot din cauza lipsei de apă, numeroase incendii care s-au declanșat  în diverse localități din țară- orașe, sate și păduri — n’au putut fi localizate la timp așa că au luat proporții destul de mari.

Căldurile in tară

Din toate părțile țărei ni se semnalează călduri mari, de pe urma cărora suferă și oamenii și vitele. In toată Muntenia și Oltenia, în Moldova și Dobrogea, în Basarabia și Bucovina, în Ardeal și Banat căldurile sunt ca nici odată mai mari.

Așa de pilda în Banat căldura atinge zilnic 50 grade Celsius. Sunt sate, ca Stagiul, unde apa se vinde pe bani din cauză că au secat izvoarele și fântânile. Din cauza căldurei tropice bântie ciuma în porci și paseri, iar zarzavaturile sunt cu totul compromise.

Din lipsa de pășuni, prețul vitelor scade mereu. Vacile cu lapte au ajuns la 500-600 lei una. Producția agricolă se anunță a fi foarte slabă. Prețurile cerealelor sunt în continuă urcare. Numai viilor le-a mers bine, pe seceta asta, căci se anunță o producție superioară calitativ și cantitativ, față de anul trecut.