Știri meteo

Elemente de bilanț a iernii trecute, în contextul climatic actual

Din experiența anilor trecuți, la început de martie ar trebui încă să fim rezervați în a avansa bilanțuri ale iernii pe care calendaristic am încheiat-o ieri.

Totuși, putem discuta totuși despre caracteristicile generale din punct de vedere termic ale iernii 2023-2024 ce ne indică lucruri foarte interesante pentru înțelegerea contextului climatic actual.

Din punct de vedere dinamic, deși nu a fost lipsită de intervale furibunde de circulație vestică, iarna abia trecută a avut un caracter dinamic diferit față de iernile ultimilor ani.

Macrosinoptic, acest sezon ar putea fi delimitat în 4 intervale majore:

– debutul iernii, unul relativ timpuriu, din a doua jumătate a lui noiembrie și prelungit până spre începutul lunii decembrie cu fenomene de iarnă extinse la nivelul Moldovei (15 noiembrie – 4 decembrie. În acest interval am avut de a face cu o furtună de iarnă istorică în Dobrogea prin valorile minime ale presiunii atmosferice și ale vitezei maxime a vântului.

– pseudotoamna din decembrie, prelungită până spre începutului lunii ianuarie;

– iarna veritabilă, prelungită pe aproape 4 săptămâni în care în Moldova fenomenele de iarnă au fost generalizate iar stratul de zăpadă a avut o persistență în partea centrală și nordică a regiunii mult peste ce am avut în ultimele ierni.

– psudoprimăvara, manifestată de la începutul lunii februarie, cu fenomene de iarnă cu totul marginale și restrânse la arealul montan.

Un aspect important pe care trebuie să îl subliniem din aceste intervale majore ale iernii ar fi dat de contrastul dintre normalitatea dinamică a acestei ierni, cu alternanță între intervalelele de dominație a circulațiilor atmosferice continentale sau arctice capabile să determine fenomene meteorologice de iarnă și intervalele cu circulații atlantice sau tropicale ce au dus la intervale foarte calde.

Cum pregătim solarul pentru iarnă. Ce beneficii aduce zăpada

Dar și mai important ar fi de subliniat faptul că aceste alternanțe se produc la valori de temperatură foarte ridicate.

Astfel, intervalele de iarnă dinamică nu au reșit decât să aducă din punct de vedere termic valori normale perioadelor respective, cele în care abaterea temperaturii aerului față de mediile multianuale a fost aproape de zero.

În schimb, intervalele dinamice favorbile încălzirilor au generat adevărate anomalii pozitive de temperatură, cu valori impresionante ale abaterii peste medie.

Astfel, cea mai mare parte a lunii decembrie s-a caracterizat prin medii cu 4C mai mari față de media multianuală a acestei luni, în timp ce luna februarie, cu anomaliile sale de +6C a reprezentat un soi de aprilie rece din deceniile trecute, devenind cu temperaturi cuprinse în România între +5 și +10C cea mai caldă lună februarie din istorie.

În altă cheie de interpretare, plecând de la aceste date, am putea considera că pe acest tipar dinamic în deceniile trecute am fi avut o iarnă cât se poate de normală, dacă nu chiar una grea.

Combinația dintre concentrațiile record ale gazelor cu efect de seră din atmosfera terestră și alți stimuli naturali ai încălzirii planetare (El Nino, erupții vulcanice) ne-au „ferit” însă de așa ceva (Conf. dr. Lucian Sfîcă)

VIDEO Cum a fost cea mai grea iarnă din istoria României, cu zăpezi de 5 metri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *