Dicționar de termeni pentru grădinarii începători. Ghid util cu explicații
Grădinăritul poate părea uneori dificil pentru cei care încep să se familiarizeze cu universul plantelor și grădinilor.
În acest ghid, vom explora termeni esențiali pentru grădinarii începători, oferind explicații concise pentru a vă ajuta să vă îndreptați pas cu pas în această călătorie plină de verde.
Alcalin: Nivel ridicat de pH în sol, afectând disponibilitatea nutrienților pentru plante.
Amendament: Material adăugat în sol pentru a îmbunătăți structura și fertilitatea acestuia.
Biodegradabil: Substanțe care se descompun natural, contribuind la îmbunătățirea solului.
Bulb: Organ de depozitare subteran, din care se dezvoltă o plantă.
Compost: Material organic descompus, obținut din resturi de bucătărie și plante, utilizat pentru fertilizarea solului.
Dormant: Stare de repaus în care plantele își reduc activitatea metabolică.
Drenaj: Capacitatea solului de a permite scurgerea apei, evitând acumularea excesivă.
Echilibrul solului: Nivel adecvat al nutrienților în sol, pentru a sprijini creșterea plantelor.
Ecosistem: Sistem complex format din plante, animale și microorganisme care interacționează într-un mediu specific.
Feromoni: Substanțe chimice emise de plante pentru a comunica între ele sau pentru a atrage polenizatorii.
Fertilizant: Substanță aplicată în sol pentru a-i furniza nutrienții esențiali plantelor.
Fungicide: Substanțe utilizate pentru combaterea ciupercilor care pot afecta plantele.
Germinare: Procesul de dezvoltare a unei plante din sămânță sau bulb.
Hibrid: Rezultatul încrucișării controlate a două varietăți diferite de plante.
Horticultură: Știința și arta cultivării plantelor, inclusiv a fructelor, legumelor și plantelor ornamentale.
Infiltrare: Pătrunderea apei în sol.
Jardiniere: Recipient pentru cultivarea plantelor, adesea folosit pe terase sau balcoane.
Kelp: Alge marine utilizate ca îngrășământ organic pentru conținutul bogat în nutrienți.
Lăstari: Tulpină mică care se dezvoltă lateral dintr-o altă tulpină.
Microclimat: Condiții climatice specifice care pot varia într-o zonă mică.
Mulci: Strat de material aplicat la suprafața solului pentru a reduce evaporarea apei și a controla buruienile.
Nisip de râu: Tip de nisip utilizat în sol pentru a îmbunătăți drenajul.
Nitrificație: Procesul de transformare a azotului organic în forme disponibile pentru plante.
NPK – cel mai folosit îngrășământ în agricultură. Este prescurtarea de la combinația de elemente chimice: N (Azot), P (fosfor), K (potasiu).
Organic: Metode de cultivare care evită utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor chimice.
Perenă: Plantă care trăiește mai mult de doi ani, reînnoindu-și ciclul de creștere.
QI (Indicele de calitate a aerului): Măsură a calității aerului într-o zonă, importantă pentru sănătatea plantelor.
Rădăcină pivotantă: Rădăcină principală lungă și dreaptă.
Rizom: Tulpină subterană care produce rădăcini și lăstari noi.
Sămânță hibrizată: Sămânță rezultată din încrucișarea controlată a două plante diferite pentru a obține caracteristici specifice.
Silvicultură: Managementul și cultivarea pădurilor.
Tolerant la secetă: Capacitatea plantelor de a supraviețui perioadelor prelungite de lipsă de apă.
Tufă: Grup de plante asemănătoare, crescând una lângă alta.
Umiditate relativă: Procentul de vapori de apă prezenți în aer, important pentru dezvoltarea plantelor.
Uree: Tip de azot utilizat în îngrășăminte.
Vernalizare: Procesul de expunere a seminței la temperaturi scăzute pentru a stimula germinarea.
Vigoare: Capacitatea plantei de a crește și a se dezvolta puternic.
Zonă de creștere: Regiune geografică caracterizată de condiții climatice specifice, influențând tipurile de plante care pot crește acolo.
Zonă de rădăcină: Regiune a solului în jurul rădăcinilor unei plante unde se desfășoară procesele de absorbție a apei și a nutrienților.
Sterilizare: Eliminarea microorganismelor din sol pentru a preveni boli și dăunători.